sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Fair-play unilateral


Tu nu esti fair-play. Nu din perspectiva mea.. poate din a ta .. cu siguranta pentru tine este mai mult decat real. Dar nu e fair-play ce joci tu. Sau poate s-a reinventat definitia jocului corect si eu am ramas in urma .. uimita. Vrei sa fi fair-play? Atunci nu fugi de fiecare data cand s-ar putea sa iti fie patruns Universul.. nu ridica ziduri.. nu crea povesti povestitoare..Nu fugi peste mari si oceane si nori nepatrunsi.. Vrei sa fie un fair-play impartit? Atunci lasa fereastra deschisa. Si hai sa discutam cu ferestrele larg deschise! Nu? Asta e fair-play din cate imi amintesc. N-am invatat cum se face unilateral, de obstacole izbindu-ma razand... razand cu gandul la florile ascunse in spatele ferestrelor inchise...Pai nu? Daca este atat de viu afara, cu siguranta in este si mai si ...

Nu imi povesti de imaginatie printre vise colorate de ferestre incuiate... Nu trage zavorul de fiecare data cand s-ar putea sa-ti sara un ciob care te face sa te simti inconfortabil... Sau ne jucam de-a fair-play-ul doar cand e de partea ta? Vrei un fair-play unilateral? Putem incerca. Nu garantez succesul. Inca nu imi cunosc limitele. Dar stiu ca inca nu imi place unilaterismul.. gratuit.. sustinut de argumente de bilateralitate. Curaj mult pentru a trece de valurile spumoase ale marii.. oceanului, sau de ce nu? A norilor. Mult trebuie. Cuvinte goale, reale pentru tine.. provocatoare de zambet amar printre priviri indepartate.. ingandurate.. fugite in trecut. Imi provoaca un gust familiar acest fair-play unilateral sustinut de bilateralitate. L-am trait de fiecare data, stii? Zambind chiar. Dar azi imi scartaie pe o sinapsa si nu iese nici sa vreau.

Auzi? Stii ce? Eu ma duc in viata mea, sa stii! Stai tu acolo in fair-play-ul tau unilateral dezvoltat.

Doar am invatat foarte bine si de la tine cum se inchide fereastra si se arunca cheita. ;)

Un comentariu: